CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC

Elementele ce individualizează în mod deosebit această comună faţă de alte aşezări de tip rural sunt: apropierea de capitală (20-30 km), situarea în Lunca Argeş-Şabăr, precum şi existenţa unei puternice baze pentru producţia agricolă (suprafaţa totală 4856,84 Ha din care intravilan 491.13 Ha). La acestea adăugându-se echilibrul factorilor de mediu, viitoarea dezvoltare a comunei devenind un subiect deosebit de complex, care necesită studii de specialitate în domeniile demografiei, sociologiei, urbanismului arhitecturii, mediului şi în domeniul economic.

 

Distanţa mult mai mică faţă de Bucureşti, cât faţă de Giurgiu, precum şi faptul că mulţi locuitori ai comunei lucrează în Capitală sunt argumente pentru schimbarea apartenenţei administrative a localităţii.

 

Reţeaua actuală a localităţii Vărăşti se compune din următoarele structuri administrative:

• Vărăşti
• Dobreni

 

Localitatea Vărăşti are următoarele vecinătăţi:

• La EST – Comuna Frumuşani, Judeţul Călăraşi;
• La VEST – Comuna Colibaşi, Judeţul Giurgiu;
• La NORD – Comuna Vidra, Sectorul Agricol Ilfov;
• La SUD – Comuna Valea Dragului, Judeţul Giurgiu.

 

De la Nord la Sud se desfăşoară pe o distanţa de 11 Km, iar de la Vest la Est pe o distanţa relativ mică de o parte şi de alta a Drumului Judeţean 401 de aproximativ 500 – 1000m.

 

Relieful

 

Ea este alcătuită dintr-o câmpie dispusă în terase: două cu laţimi cuprinse între 2-10km înregistrând catre nord şi nord est înaltimi de 6-8m fată de nivelul satului şi catre sud-sud-vest 5-6m adâncime pana la nivelul râului Sabar ( zona se numeste Islaz care astăzi este transformată în teren agricol )

Între Şabăr şi localitatea Vărăşti se desfăşoară pe o distanţă de circa 4 Km Lunca Sabarului brăzdată de 4 şanţuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din precipitaţii abundente.

 

Fauna

 

Fauna in Unitatea Administrativ Teritoriala este o fauna de campie si numai o mica parte intalnim o fauna de lunca si balta.Fauna este compusa din specii de: rozatoare (soarecele de camp, popandaul, harciogul, iepurele), iar ca animale de prada vulpea si dihorul.

 

Singurele mamifere mari intalnite sunt mistretul si caprioara ce se intalnesc din ce în ce mai rar. Dintre păsări cele mai răspândite sunt: cioara, coţofana, graurul, cucul, guguştiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufniţa, fazan, etc.

 

Fauna acvatică se găseşte în pârâul şi Balta Cocioc, se compune din: peşti (platica, lostriţa, crapul, rosioara, caras, broaşte), şerpi, şopârle.

 

În partea de Nord a localităţii se află amenajată o pescărie unde se pot întâlni crap românesc şi fitofag.

 

Flora

 

Flora este alcătuită din vegetaţie caracteristică câmpiei, compusă din vegetaţie lemnoasă în proporţie mai mică şi vegetaţie ierboasa în proporţie mai mare.Vegetaţia lemnoasă se compune din: sălcie în zona de luncă, anin şi foarte puţin salcâm, se găseşte pe suprafeţe foarte mici neîngrijite şi predispuse distrugerii în permanenţă. În zonă de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleaşi aspecte ca şi la luncă.

 

Vegetaţia ierboasă este alcătuită din: pir, costrei, lobodă, ştir, limbariţă, stânjenel, coada vulpii şi alte multe ierburi.

 

În zona de luncă unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagină,etc. Pe suprafaţa zonei de luncă de la Sud la Nord vegetaţia ierboasă ( trestia, papură, rogozul) cuprinde circa 35 – 40 Ha. Această vegetaţie pe timpul rece şi primavara de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetaţie uscată.

 

Caracteristici pedologice ale solului

 

Solurile din zonă localităţii Vărăşti sunt foarte fertile cu: cernoziom de nuanţă negru şi negru-castaniu ceea ce a dus la dezvoltarea unui important bazin legumicol.

 

Cele mai răspândite tipuri de soluri sunt solurile aluviale care se găsesc sub toate categoriile de soluri aluviale : soluri aluviale cu textură grea, soluri aluviale cu textură medie ( pe suprafeţele plane centrale ), soluri aluviale cu textură uşoară „intelenite” se află în regiunile mai înalte din Est.

 

Soluri aluviale mlăştinoase în zona de luncă în apropierea Sabarului şi a Cociocului.Soluri nisipoase se găsesc dealungul albiei Sabarului.

 

Caracteristici climatice

 

Clima este temperat-continentală cu nuanţe excesive ( ierni reci şi veri călduroase). În general temperaturile medii anuale din luncă se situează între valorile 10.5 C şi 11.8 C iar amplitudinea medie anuală în jurul valorii de 25 C.

 

Evoluţia temperaturilor aerului pe timpul unui an se prezintă în felul următor: creştere continuă din februarie până în iulie-august, urmată de o scădere amplă până în octombrie-noiembrie.Principalele caracteristici ale anotimpurilor sunt conferite de poziţia cu deschidere largă spre toate direcţiile de mişcare a aerului. Această deschidere generează contraste termice de la zi la noapte şi de la anotimp la anotimp.

 

Primăverile îşi fac apariţia pe la sfârşitul lui februarie prin ridicarea valorii temperaturilor începând cu luna martie crescând constant în aprilie şi mai. Primăvara se caracterizează în luna martie şi aprilie cu apariţia vânturilor ce bat din diferite direcţii.

 

Verile sunt călduroase cu temperaturi în creştere începând din luna mai până în luna iulie-august. În prima parte a lunii iunie se consemnează ploi cu debite mici şi medii urmate apoi de perioade lungi de secetă.

Toamnele.Aspectul de toamnă blândă îşi face apariţia la sfârşitul lui august şi se accentuează până în octombrie, după această perioadă încep ploi şi temperaturi în scădere progresivă.

 

Iernile. În luna decembrie iarna manifestă temperaturi moderate faţă de ianuarie. În decembrie se consemnează precipitaţii sub formă de ploaie rece şi lapoviţă. În luna ianuarie s-au consemnat temperaturi foarte scăzute şi precipitaţii sub formă de ninsoare.

Temperatura medie anuala a Unitatii Administrativ Teritoriale (UAT) este de 11.3 C.

 

Valorile cele mai ridicate de temperatură au fost consemnate în data de 20 august 1945, 41.1 C.

 

Valorile cele mai scăzute de temperaturi au fost consemnate în data de 25 ianuarie 1942, de -30 C.

 

Data medie a primului îngheţ s-a constatat la 31 octombrie iar cea a ultimului îngheţ la 22 aprilie.

 

Datorită temperaturilor scăzute au fost situaţii când a îngheţat solul până la o adâncime de 50 – 55 cm.

 

Vânturile

 

Vânturile predominante ale Unităţii Administrative Teritoriale sunt:

Crivăţul – vânt ce bate iarna de la N-E către S-V; este un vânt rece asociat cu ninsoare creând uneori şi aspect de viscol şi furtună.

Austrul – este un vânt uscat ce bate de la S-V şi aduce încălzirea vremii.

Suhoveiul – este un vânt cald ce bate dinspre E, S-E în timpul călduros ce provoacă secetă.